Aproape că am uitat cât de bine mă face să mă simt când termin o carte dintr-o singură „mișcare”. M-am pus acum câteva seri pe treabă după un reading slump de… cred că cel puțin 2 luni și mă bucur tare mult că n-am fost dezamăgită. Cartea pe care am ales-o zace în biblioteca mea de anul trecut și de câte ori îmi băgam nasul în bibliotecă o vedeam acolo așteptând s-o iau și s-o devorez. Am adunat atât de mult stres în ultima vreme încât numai o carte magică, atât la propriu cât și la figurat, mă putea scoate din stare aceea.

E.K. Johnston aduce în fața cititorilor o reinterpretare a uneia dintre poveștile cele mai iubite de mine de-a lungul vremii – O mie și una de nopți. Cu vremea rea de afară și o cană de ceai, vă spun sincer, totul a mers ca uns.

Mi-a făcut nemaipomenit de bine să mă plimb cu picioarele goale prin deșert alături de eroina fără nume a cărții, să stau în cort și să torc lână povestind cu o soră cu care să am o legătură mai mult decât de sânge, și anume una spirituală. Motivul pentru care m-am identificat atât de bine cu personajul este măiestria cu care autoarea țese pânzele acestei povești și te transpune în locuri inimaginabile, aruncându-te direct în mijlocul acțiunii.

Liniștea sătucului lor este distrusă de regele Lo-Melkhiin care își caută o nouă victimă printre fecioare, iar ca să își salveze sora pentru care și-ar da viața, protagonista se sacrifică pe sine și se oferă ca tribut. Intrigat de nebunia ei, pentru că amândoi știu că ea va ajunge mai devreme sau mai târziu în ghearele morții, regele o acceptă ca soție și o ia cu el la palat.

Desigur că nu este cazul să se lase distrasă de frumusețea locului și de modul în care este tratată. Unii se tem de ea, alții o respectă pentru că încearcă să nu se lase intimidată de faptul că nu mai are mult de trăit. Ea știe mai bine decât oricine că să lase garda jos și numai pentru puțin timp poate însemna oricând sfârșitul și nu așteaptă moartea să vină după ea. Știe că îi va fi greu, dar nimic nu este imposibil.

Povestea clasică nu își urmărește cursul, căci eroina rezistă cu stoicism și își impresionează deopotrivă regele și cititorii. Nici familia ei nu se lasă mai prejos, întrucât avem parte de-o întreagă aventură în deșert și suntem învățați că la limita dintre bine și rău stă doar dragostea adevărată.

Similară cu ea, veți găsi probabil și cartea lui Renee Ahdieh Urgia și zorile pe care v-o recomand cu drag, dar nu vă lăsați păcăliți de aparențe, pentru că nu sunt nici pe departe identice.

Vă invit cu plăcere să lecturați această creație feerică și aștept cu nerăbdare ca volumul doi să apară și la noi.

Nota mea pentru carte este 4 din 5.


 

 

 

Anunțuri

2 gânduri despre „O mie de nopți – E.K. Johnston

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s